Categorii
Evenimente

Documentul informativ ”Ape și păduri” a fost prezentat la Comisia județeană de dialog social

pref 2.jpg

 

Maricica – Luminița  Coșa, prefect al județului Bacău împreună cu subprefectul Valentin Ivancea au condus miercuri 20 martie ședința lunară a Comisiei județene de dialog social, eveniment care a avut loc la sala mică a Palatului Administrativ.  În cadrul ședinței  președintele Confederației Sindicale  Naționale ”Meridian”- Filiala Bacău, Gheorghe Gavrilă  a prezentat documentul informativ  ”Ape și păduri” – Resurse naturale regenerabile dar și vulnerabile, în contextul politicilor europene pentru dezvoltarea durabilă.

Prezentată în Power Point  această comunicare a fost urmărită cu un viu interes de către cei prezenți fiind de salutat multitudinea datelor oferite de Gheorghe  Gavrilă (rod a unei documentări  foarte  riguroase și acerbe). Fără a putea cuprinde numeroasele date prezentate punctăm accentele puse la acest eveniment cu dorința de a  face mai mult cunoscute  lucrurile ce ies în evidență la  analizarea, în amănunt, a unor probleme.  ”Apa este leagănul vieții, este resursa naturală de cea mai mare importanță, având în vedere că  viața însăși e condiționată de aceasta”, a declarat în deschiderea prezentării comunicării sale Gheorghe Gavrilă.  Odată cu derularea unor imagini ale unui râu de munte, cu apă limpede ing. Gheorghe Gavrilă s-a minunat de această ”frumusețe curgătoare” și a mărturisit: ”parcă îți vine să faci palmele căuș și să bei apă”, pentru ca imaginile  următoare să surprindă ”dimensiunea dezastrului” cu Trotușul, care la inundațiile din anul 2005 a surpat întreg terasamentul căii ferate pe o porțiune destul de mare la Brusturoasa, în jud. Bacău.”Fiecare apă tinde să se tragă către matca ei dar sunt multe greșeli pe care le facem noi, oamenii”, a menționat ing. Gh. Gavrilă, care a continuat:”Regimul hidrografic este într-o strânsă legătură cu pădurea. Resursele materiale odată ce sunt exploatate fac ca să ne îndreptăm atenția spre resursele naturale regenerabile (pădurea, aerul, apa) dar și spre obținerea energiei eoliene. În legătură indisolubilă cu pădurea, tăierile abuzive de copaci fac să se formeze torenți, ce antrenează grohotișurile.  Și în jud. Bacău sunt comune unde pădurile au fost defrișate abuziv”.  Inginerul Gheorghe Gavrilă a evidențiat o primă problemă: ”În România situațiile legate de corecția torenților se găsesc acum într-un vid legislativ, o autoritate națională din acest domeniu ocupându-se  doar de … irigații! Sistemul legal al tăierilor în păduri s-a reglat cumva și la regimul silvic, prin înființarea radarului pădurilor. De torenți ar trebui acum să se ocupe oficiul pedologic de pe lângă Direcția Agricolă din fiecare județ. În prezent foarte multe suprafețe se deteriorează și este lăudabilă inițiativa unui intreprinzător care a creat o societate comercială a cătinei! Această plantă cere totul de la soare și nimic de la pământ!”

Referindu-se din nou asupra pădurilor liderul Confederației Sindicale Naționale ”Meridian” a menționat:”La nivel  planetar pădurea generează 40 la sută din oxigenul din atmosferă și absoarbe miliarde de tone de bioxid de carbon. Natura are mecanismele ei de reglaj și nu trebuie ca să depășim o limită. Conform Institutului Național de Statistică  România dispunea în anul 2017 de  6565 mii hectare pădure, proporția fiind  de 27,5 la sută din suprafața țării. În Uniunea Europeană, în majoritatea țărilor  această proporție este de peste 40 la sută. În țara noastră circa jumătate din suprafața de păduri este administrată de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, cealaltă jumătate fiind în posesia persoanelor juridice. Pentru gestionarea durabilă a pădurilor Comisia Europeană a definit printre priorități promovarea tehnologiilor inovatoare  pentru gestionarea durabilă, refacerea și conservarea ecosistemelor ce sunt legate de silvicultură, promovarea și organizarea lanțului alimentar. Între aspectele  pozitive în gestionarea patrimoniului silvic a fost evidențiat faptul că sunt structuri de administrare a fondului forestier, public și privat,  ființează acum sisteme de urmărire și prevenție a tăierilor ilegale iar biodiversitatea ridicată a pădurilor asigură reziliența acestora (în anii secetoși). Ca aspecte negative a fost semnalat faptul că  500 000 hectare  de pădure sunt expuse  tăierilor ilegale (la nivelul anului 2017 fiind idendificate 12 487 cazuri de tăieri ilegale) și este o lipsă de preocupare în problema torenților. Ca oportunități privind eficientizarea actului de gestiune a patrimoniului silvic ing. Gheorghe Gavrilă a menționat că ”fondurile europene pentru finanțarea regimului silvic sunt  în prezent de 10 ori mai mari dar 80 la sută dintre acestea merg la stat!”.

În situații critice

În privința apei, după ce au fost prezentate mai multe date despre  apa mărilor și oceanelor (doar 2.7 la sută din totalul de apă terestră reprezintă apa dulce, restul fiind apă sărată), a fost pus un accent deosebit la problema dacă sursa de apă este accesibilă omului? ”Apa este regenerabilă dar epuizabilă și vulnerabilă în același timp”, a menționat în comunicarea sa inginerul Gh. Gavrilă subliniind că ”evaluarea vulnerabilității are în vedere impactul antropic, calitativ și cantitativ”. A fost amintit faptul că ”la Roșia Poieni – în jud. Alba, apa de suprafață este poluată cu apă de mină, în zonă fiind și un lac de decantare a noxelor ( de acid sulfuric)”.

De asemenea, a fost prezentată tragedia de la 30 octombrie 1971, la ora 4.55 când digul iazului de decantare de la mina Certej s-a rupt și a provocat o deversare toxică de steril (circa 300 000 metri cub  de steril acid care conținea  cianură și alte substanțe toxice  s-au deversat atunci și acest ”val de nămol roșu” a distrus șase blocuri de locuințe, un cămin, șapte case fiind avariate alte 24 de gospodării. Ing. Gheorghe Gavrilă a menționat că ”pentru a nu se declara doliu național (la 50 de persoane decedate în urma unei catastrofe) autoritățile din acea vreme au declarat 48 de morți la această tragedie dar în realitate au fost 114”.

S-a amintit și lucrul imperativ că ne lipsește un proiect de conștientizare a problemei apei, pentru a preîntâmpina dezastrele ecologice. După reliefarea faptului că de pe luciul de apă al lacului de la Izvorul Muntelui (Bicaz) au fost colectate  peste 25 tone de  deșeuri din lemn și pet-uri, în comunicarea sa ing. Gheorghe Gavrilă a menționat că ”în jud. Bacău sunt  zone cu risc crescut de poluare , 80 la sută din pânza freatică este poluată și în mai multe localități populația nu mai poate consuma  apă din fântâni. Factorii poluatori ai apelor de suprafață și a celor subterane sunt conductele de transport produse petroliere, irizațiile cu produse petroliere și altele. Este edificator și gradul de racordare a populației la rețeaua de apă potabilă: 69 la sută în mediul urban și 22 la sută în mediul rural. La nivel național în anul 2017 au fost înregistrate 70 de poluări accidentale ale cursurilor de apă de suprafață (preponderent pe râurile interioare)”. S-a vorbit și de managementul integrat al resurselor  de apă în baza unor principii, evidențiindu-se dintre acestea principiul bazinal, al gospodăririi unitare cantitate – calitate, al solidarității și ”poluatorul plătește”.

Remarcăm și deosebita prezentare pe care ing. Gheorghe Gavrilă a făcut-o sistemului hidrografic al României amintind că țara noastră are 122 lacuri naturale și 78 905 kilometri cursuri de apă cadastrate. Am aflat din comunicarea prezentată că ”barajul de la lacul Vidraru (pe râul Argeș), a fost o emblemă pentru România anilor  1960 – 1965 (când a fost construit). Între  1964 – 1970 a fost construit barajul de pe Dunăre, de la Porțile de Fier, ce are un volum de apă de  2500  milioane metri cub . România nu valorifică prin hidrocentralele pe care le are  decât 52 la sută din  potențialul său energetic. Au fost prezentate mai multe date și despre barajurile de la Valea Uzului ( cu o capacitate de 89 milioane metri cub de apă, lacul având 4 km lungime, a fost construit între 1967 – 1972, el fiind unic prin construcția sa cu 33 plozi, fiecare de sine stătător ) și de la Bicaz (realizat între anii 1950 – 1960). Volumul de apă  ce poate fi stocat în acest baraj este de  1 250 000 000 mc, lacul având o lungime de 30 kilometri.

În finalul întâlnirii după ce au fost amintite câteva repere ale Strategiei de întărire a capacității  de apărare împotriva inundațiilor  a fost formulată și o tristă concluzie: ”prioritățile au fost stabilite prin Ordonanța de Urgență a Guvernului României  98 / 2010 dar  activitatea în acest domeniu este subfinanțată”. Președintele  Filialei Bacău a Confederației Sindicale, ing. Gheorghe Gavrilă a subliniat și  câteva  prevederi ale Legii  106 / 1996 (”Apa nu este un produs  comercial oarecare ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat și apărat ca atare, fiind o resursă  strategică de care depinde  siguranța națională”) dar și ale Legii 2 / 11 ianuarie 2016.  Privind securitatea națională a României aceasta precizează: ”Orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestiere, cinegetic și piscicol, apelor  și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional constituie amenințări la  adresa securității naționale”.     Prefectul județului Bacău, Maricica – Luminița Coșa, alături de subprefectul județului, Valentin Ivancea, dar și de prefectul județului Iași, Marian Șerbescu, aflat în județul Bacău și invitat în ședința Comisiei de dialog social, au apreciat atenția acordată atât resurselor de apă, cât și fondului forestier, care nu sunt produse comerciale oarecare, ci un patrimoniu natural, pe care avem datoria de a-l proteja cu toții, autorități centrale și locale, societate civilă și cetățeni, deopotrivă. Amintind că este o colaborare  instituțională foarte bună între județele Bacău și Iași, Marian Șerbescu, prefect al jud. Iași a menționat că ”această comisie, de dialog social  este una  din cele mai importante comisii”. El a amintit că la Iași la ședințele acestei comisii participă și parlamentarii acestui județ.    Ion Moraru

pref 1.jpg

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s