Categorii
Literatura

ACTUALITATEA LITERARĂ Saveta și cele șapte lovituri

sav a.jpg

Temperamentală, de o vivacitate extraordinară la vârsta când  altele preferă comoditatea fotoliului domestic și atențiile nepoților, cu un convingător joc scenic și o voce pliabilă pe mai multe registre, păstrând substanțiale  doze de patriotism în trăirile împărtășite, Saveta  Vărăreanu are  mare priză la publicul avid de  manifestări culturale. Adepta sincerității maxime, se lasă pradă exprimării fruste ignorând consecințele, căci, zice ea ”Asta sunt eu!” În loc să semneze elegant Elisabeta Vărăreanu, își păstrează denominativul, cam rural, transformându-l în renume., câteva decenii pentru succesive generații de elevi, iar, mai nou, prin cărțile publicate. Este impresionantă și experiența sa de viață. Născută pe plaiuri sucevene, și-a petrecut adolescența la  Botoșani, studenția la Iași, a fost profesoară la Onești, iar acum, locuind  la Fălticeni, își publică ultima scriere.. la Brăila! Intitulată ”Șapte lovituri”, aceasta  remite cititorilor câteva proze care nu și-au găsit loc în reușita carte ”Suflet de orfan”. Se adaugă  versuri proprii și  traduceri din limba ucraineană.

La prima vedere, Saveta Vărăreanu pare a inventaria banalități cotidiene. Din ele se naște  însă reflecția transpusă ulterior în exerciții de  expresivitate. Spre exemplu, un răspuns  incomod primit la telefon declanșează un întreg proces de autoanaliză și autoevaluare  pe ralația eu – alții, egoism – altruism,  discreție – comunicare. Alteori, șirul monoton al  conversației este iluminat de  accente  dramatice. Două ”fete” cu părul  cărunt se întrețin jovial într-un parc, recitând versuri patriotice, pe care le potrivesc, mai în glumă, mai în serios, la situația precară a României de azi, contaminându-i  cu râsul lor sarcastic  și pe cei din jur. Survine însă un moment în care  este evocată tristețea de neșters a  victimelor din Bucovina de Nord, unele deportate în Siberia, altele refugiate în România, episod greu surmontabil pentru  lectorul sensibil.

O proză intitulată ”Te arestăm pentru sabotaj” transfigurează unul din  rarele gesturi de revoltă manifestată sub regimul dictatorial. Locul și oamenii, cu nume ușor deformate, sunt ușor de recunoscut. Lăsăm la o parte conotația social – morală a faptelor (gestul, aproape inconștient al eroinei de a-și risca propria libertate, dar și situația celor apropiați, într-o vreme când comportamentul normal era tocmai  cel al  colegilor care se retrag diplomatic din conflict) și remarcăm  atributele expresive ale textului. Tactica eroinei  de a-și înțepa adversarii cu propriile arme (limbajul de lemn și ideologia comunistă) generează un dialog pătimaș prin încărcătura de revoltă a inculpatei  și de stupefacție a autorităților.  Autoanaliza rapidă, marcată de  scurte monologuri ”in peto” explică manifestarea exterioară inadmisibilă pentru cei în fața cărora sclavii nu crâcnesc. Depersonalizarea individului se realizează prin limbajul alterabil de la o fază la alta, coborârea treptelor fiind marcată de  succesiunea  pronominală: de la ”dumneavoastră” la ”dumneata” și apoi la ”tu”. În fine, atrage atenția creionarea unor portrete prin deformarea caricaturală și sarcasm.  Pe câmpul unde erau chinuiți copiii la muncă voluntară la strâns fasole apare ”un tovarăș, o arătare bine zidită, elegantă, spilcuită de parcă venea la o petrecere; fața lui pătrată era ornată de niște ochi aspri și o privire asemenea, precum trebuia să aibă un <<… tovarăș>>! La rândul ei, tovarășa Agurida Huidum chiar este o huidumă:înaltă cât un stâlp de telegraf, grasă cât un butoi, necioplită cât un  butuc pregătit pentru sculptură. O voce aspră ca piatra ponce pe care o folosesc pentru călcâie”.

Intențiile memorialistice  se  convertesc adesea în puncte de plecare  ale unor nuvele cu impact emoțional și artistic. Proza titulară, spre exemplu, după ce trenează cu o  descriere detaliată a satului și împrejurimilor, după ce ne dezorientează cu o complicată rețea genealogică, se declanșează exploziv într-o scriere dostoievskiană. Sufletul slav  al eroului, stimulat și de labilitatea psihică, se exteriorizează printr-o gelozie feroce, se răsucește într-o spirală incendiară în care nebunia și brutalitatea alternează cu luciditatea mustrătoare și duioșia cu tendințe reparatorii. Arta prozatoarei constă în a reda convingător complexitatea fenomenului sugerând o explicație a comportamentului paradoxal. În acest sens utilizează dialogul, trecerea de la intimitate la coșmar și invers, intruziuni , puține, e adevărat, de analiză  psihologică. ”Simți cum îl potopește  un val de frig, cum i se  pune pe minte și pe ochi un văl de ceață umedă și rece… Se sperie, privind amețit hăul spre apa Hantuței, se răsturnă pe spate pe fânul proaspăt cosit și văzu cum se învârte cerul și pământul cu el cu tot; se învârte din ce în ce mai repede, mai repede, până când  il ridică în văzduh și el dispare  în  neant. <<Ioaneee ! Ionicăăă! Unde ești dragul mamei?>>”  Într-o altă proză  apare  tehnica proustiană a flash – back-ului. Între un  apel telefonic și răspuns, practic pe parcursul câtorva secunde, se developează amintiri, reflecții, revelații,  conexiuni, paralelisme care  conturează bucuriile și tristețile unei existențe. Regăsim și tehnica  povestirii în ramă, rama fiind un dialog, povestirea  transfigurând  peripețiile unui demers  matrimonial.

Piesa de rezistență a volumului  se intitulează ”Intervenție pe cord deschis” și risipește lacrimi cristaline pe nisipul trecutelor iubiri.  Pentru lirismul  vibrant și sinceritatea trăirilor, merită a  fi reprodus întregul incipit, veritabil poem în proză:”Doar o viață, atât te-am iubit! Ți-am adorat ochii în care îmi vedeam fericirea, ți-am idolatrizat mâinile care  nu-mi strângeau mijlocul și nu mă mângâiau. Îți sărutam haina în dreptul inimii care  nu bătea pentru mine. Fremătam precum plopul în bătaia vântului de primăvară când îți auzeam glasul. Uragane de fericire mă inundau când te vedeam. Tremuram ca florile sub ploaie și sângele meu clocotea ca apa căzând în cascadă când  mă țineai de mână și simțeam că  trupul meu e gata să rodească, precum pământul după secetă. Eram toată o fericire și o bucurie dulci – amare, pentru că știam că nu suntem doi. Te iubeam cu instinctul femeii ancestrale, înălțându-te spre stele și luceafăr.”

Dacă eforturile  creative ale Savetei  Vărăreanu s-ar fi oprit aici, volumul ”Șapte lovituri”  ar fi fost salvat. Din păcate, el cuprinde  un grupaj de ”minuni” și vise tălmăcite, pe care le lăsăm la aprecierea cititorilor. Vorba lui Neculce :”vor avea de câștigat și cei care le cred și ceilalți”. Cât privește  secvența dedicată versurilor ne-am fi așteptat la ceva mai mult  de la Saveta Vărăreanu, cunoscătoare a câtorva limbi străine și a câtorva literaturi performante. Aduc ”un aer de tristețe” poeziile de  factura Văcăreștilor (”În grădina  răcoroasă  / lângă Belci, / Dăriuța  cea frumoasă / Cată melci”) sau cele  ce se vor fabulistice (”Umblând  printre pomi tehuie / Mi-am spart capu-ntr-o gutuie. /  Vezi să nu umbli tehui,  / Că-ți spargi capu-ntr-un gutui, / Sau te alegi cu un cucui,  / Asta este, alta nu-i!”) În privința traducerilor  din lirica ucraineană n-avem calitatea a ne pronunța. Sesizăm însă, cu strângere de inimă, că dragostea nemărginită pentru Bucovina și dorința de reintegrare  este la fel de puternică și în sufletul ucrainenilor  ca și al românilor.

Prozatoare autentică, Saveta Vărăreanu  trăiește (uneori) chinuitoarea dramă a lipsei de inspirație (”Au trecut mai multe luni de când nu am mai scris nici un rând . Inspirația m-a părăsit cu indiferență…”) dar și entuziasmul adus de  ruperea zăgazului ce a înmagazinat trăiri, stări, gânduri, atitudini. Împletirea iscusită a realității cu ficțiunea, a cotidianului cu excepția explică paginile reușite  din volumul  ”Șapte lovituri”.     Prof. Aristotel Pilipăuțeanu

sav b.jpg

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s