Categorii
Evenimente Uncategorized

”După suflet și după inimă” la Sărbătorile Cașinului

cas 2.jpg

Mijlocul lunii august  aduce pe valea Cașinului bucuria unei mari sărbători. Pe locurile unui vestit târg care ”de  Stămărie” aduna la Cașin nu numai  oamenii locului și din împrejurimi  ci  și după culmile Vrancei, din satele  de peste munți din Transilvania dar și pe târgoveții orașelor din zonă, negustori  venind din toate zările (armeni, evrei și de alte naționalități),  pe aceste  meleaguri acum tradiția este dusă mai departe prin organizarea unor manifestări cu un ecou larg în conștiința  tuturor. Astfel, de 20 de ani au loc ”Sărbătorile Cașinului” – un frumos prilej de  reîntâlnire a fiilor  satului precum și de desfășurare a unor activități  inedite. La cinstirea sărbătorii  religioase ”Adormirea Maicii Domnului” cășunenii și oaspeții lor se adună la biserica muntenească din centrul  comunei Cașin (care a fost  vizitată în timpul vieții sale de marele istoric Nicolae Iorga). Acest mare  istoric  al neamului românesc considera că ”în biserici și mănăstiri se păstrează prin slovele săpate în aur și argint , prin lespezile scrise ce acopăr morminte, prin pomelnice săpate în piatră la altare, prin  piatra cu slove așezată de -asupra ușilor, – amintirea trecutului nostru, care ni este scump  ori de-a fost bun ori de-a fost rău, ori de cuprinde în el mari nenorociri, ori de  vădește și câte o clipă de fericire”.

cas 1 a.jpg

Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” (ce  în 2011 a împlinit  300  ani de la ridicarea sa), a fost și în acest an locul întâlnirii cășunenilor, a oaspeților și a personalităților  prezente la ”Sărbătorile Cașinului”, după primirea  deosebită de care s-au bucurat în fața Primăriei comunei. În acest an au fost prezenți  la ”Sărbătorile Cașinului”   oaspeți de peste Prut (din  localitățile Colibași și  Costești  precum și un grup de profesori universitari de la Universitatea Tehnică din Chișinău) dar și din regiunea Cernăuți, din localitatea Mahala. Împreună cu locuitorii din  Cașin și din împrejurimi, alături  s-au aflat și reprezentanți ai  comunelor Soveja (din jud. Vrancea) și Dragoslavele (din jud. Argeș), prețuiți mult pe aceste  meleaguri. Cu mare bucurie gazde și oaspeți au urmărit ”Parada căruțelor cu coviltir”. Acest eveniment este unul cu totul  deosebit,  fiind un prilej  pentru cășuneni de a -și  exprima bucuria pentru a duce mai departe tradiția cărăușilor din Cașin. Ei străbăteau cu căruțele  distanțe foarte mari (din zona Covasnei până în sudul Basarabiei ori spre Galați și peste Dunăre – spre Tulcea), cu schimb de mărfuri. În coborârea lor de la Podul Curiței spre centrul comunei, în frumoase costume populare  tradiționale, având  și fân pentru cai legat la ”legendarele”  coviltire (ce-i adăposteau de vremea rea dar erau și potrivite pentru mărfurile pe care le transportau), cărăușii Cașinului au  adus admirație  în sufletul privitorilor, prezenți într-un număr  mare de-a lungul șoselei principale. În mijlocul lor s-a aflat parlamentarul Ionel Floroiu (fiu al comunei, din satul Curița), care  și-a împărtășit gândurile  acestei trăiri pe  o pagină a unei rețele de socializare: ”Povestea căruțelor cu coviltir din Cașin este una extraordinară, pentru că în ea se regăsesc poveștile de viață ale tuturor oamenilor de aici. De peste 100 de ani, gospodarii cășuneni au fost cărăuși și negustori respectați. Ei mergeau în secuime, de unde cumpărau cartofi, mai puneau în căruțe și ceva cherestea, apoi lua drumul Galațiului, unii mai îndrăzneți ajungeau chiar și la Giurgiu. Eu am făcut o asemenea călătorie până la Galați împreună cu bunicul meu pe când eram un băietan. Au fost două săptămâni minunate, în care am priceput de ce noi, cei din Cașin, suntem așa de mândri – pentru că am văzut, am auzit și am înțeles mai mult decât alții străbătând drumurile. Chiar dacă acum cărăușii nu mai pleacă de acasă cu săptămânile, m-am bucurat să văd că tradiția se păstrează ca mărturie a unui mod de viață deosebit. Am depănat amintiri cu mulți oameni și m-am urcat într-o căruță cu aceeași emoție ca acum multe decenii, am dansat în horă și m-am simțit din nou parte dintr-o comunitate care nu și-a pierdut identitatea unică”.

cas 8.jpgAsupra acestor aprecieri primarul comunei Cașin, Daniel Soroiu a răspuns felicitându-i pe ”cășunenii de bine care au înțeles că trebuie să aducem aminte de  trecutul comunei”, pe  cei ce și-au adus  o contribuție deosebită la frumusețea acestui moment pitoresc.

Reverberația istoriei

Slujba  religioasă pentru pomenirea eroilor neamului  de la Cimitirul crucilor de mesteacăn de la Pârâul Sărat a avut în acest an o  puternică încărcătură emoțională pentru că dincolo de înălțarea  cuvintelor duhovnicești de către soborul de preoți, de strălucirea frumoaselor costume populare tradiționale a cășunencelor, au răsunat ritmurile  pline de profunzime a ”cântecelor  vii”, ce vor înfrunta mereu veacurile.  Interpreta de muzică populară Lenuța Filip Cucu  din Bacău (autoare a unui CD recent lansat), a interpretat cu o linie melodică proprie  versurile ce au fost găsite în  vestonul brigadierului Petrache Cuza, care a luptat pe aceste meleaguri în Primul Război Mondial. ”Pe marginea Curiței / Merg soldații sărmănei  /  Tropăindu-și cizmele / Zornăindu-și pintenii, / Blestemându-și părinții  /  Mai tare măicuțele  / Că le-au menit sorțile / Care i-au făcut voinici /  Să moară de glonți pe-aici” – sunt  versurile adânci, care au fost recuperate de la Arhivele Naționale de  jurnalista  Simona Lazăr (prietenă a Cașinului), ea încredințându-i – le Lenuței Filip Cucu să le interpreteze. În coasta  drumului de la Pârâul Sărat, unde  documentele menționează că aici au fost  îngropați 3600 eroi (ce au fost strămutați cu câteva căruțe  cu boi la Cimitirul Eroilor ”Regina Maria” din Onești),  a răsunat cât nu se poate mai cutremurător strigătul de durere și de disperare ”O, săracii ochi frumoși, / ați ajuns de stați pe jos / și voi buze subțirele, / cum trag corbișori din ele!”. Cu jerbele și florile așezate de către elevi ai Școlii Gimnaziale Cașin la crucile de mesteacăn s-au auzit și cuvintele de izbăvire  scrise de Petrache Cuza ”Foaie verde  trei lipani / Arză-i focul nemți bălani / Acuma  cercul s-o strânge / Și i-om sătura de sânge! / … / Ei vin să ne omoare / Și vor țara să ne ia,  / Bată-i Maica Precista”. În această atmosferă plină de reverberație Elena și Tudor Botin din Chișinău au dat glas ”Cântecului de Unire”  (pe versurile  lui Cătălin Josan): ”Sculaţi voi gospodari / Sculaţi compatrioţi /  Sub flamura lui Ştefan /  De-i mai sunteţi nepoţi. /  De mai aveţi copii /  De mai aveţi trecut / Treziţi-vă la viaţă,  / Nu-i vreme de pierdut! / Măcar pentr-un cântec /  Haideţi să ne strângem / Să ne amintim  / Cine-am fost şi suntem!” Este de menționat faptul că  universitarii chișinăuieni Elena și Tudor Botin (de la Universitatea Tehnică a Moldovei), alături de un grup de profesori al acestei instituții  ce a fost condus de  prof. univ. Valeriu Dulgheru au participat la  Alba Iulia la împlinirea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

cas 5

Cu  mare bucurie putem evidenția faptul că la aceste momente de omagiere a eroilor de la Cimitirul crucilor de mesteacăn de la Pârâul Sărat a fost prezentă o fiică a comunei Cașin – Angelica Elena Marinescu, de la Institutul de Sociologie al Academiei Române, autoare a numeroase studii și articole referitoare la  personalitate și individualitate dar și despre  antropologie  și comunicare, alimentație și cultură. Nu de mult Angelica Elena  Marinescu a realizat o comunicare  referitoare la analiza percepției  populației din București  despre patrimoniul material și imaterial.  Admirabil pentru Cașin dar și pentru  aprofundarea cu care  ea analizează multe teme este faptul că de câțiva ani Angelica Marinescu realizează, în cadrul unei burse, cercetări în spațiul Indiei (în Bengali),  pentru care are o mare fascinație.

”Hora care ne unește”

Acesta a fost imboldul ce a cuprins  scena  amplasată în incinta Școlii Gimnaziale ”Institutor N. Pâslaru”, întreaga curte a școlii dar și centrul comunei Cașin! Primarul Daniel Soroiu a prezentat oaspeții dragi prezenți la această manifestare și a primit  din partea Grupului folcloric ”Haiducii” din Costești ”un banner încărcat de istorie”, pe care sunt înscrise numele localităților unde a avut loc  până în prezent ”Hora care ne unește” – minunatul festival itinerant, ce i-a bucurat nu numai pe cășuneni dar și pe locuitorii altor localități apropiate (inclusiv din municipiul Onești).

De pe scena frumos împodobită cu scoarțe românești a vorbit Constantin Tudose, care și-a adus un important aport sufletesc la desfășurarea mai multor activități culturale  de rezonanță la Cașin ( manifestarea ”Obârșia Mioriței”,  la organizarea unor simpozioane).  ”Să tot fie  vreo două veacuri  de când satul Cașin își dubla  populația odată cu vestitul iarmaroc ce avea loc  pe aceste meleaguri. Erau 111 bărăci și magazine ambulante ce se deschideau cu ocazia iarmarocului, venind  comercianți  din mai multe țări și negustori din diverse zone! Iată că din nou Cașinul are  oaspeți –  personalități  ce au început să ne treacă pragul, mai ales din 2012! Noi, românii, am demitizat balade (Miorița) și am ajuns acum să demitizăm cuvinte –  <<Hora care ne unește!>>  Avem nevoie și de  hrana spirituală! Festivalul  <<Hora care ne unește>>  a pornit de la Congresul <<Cucuteni 5000 – Redivivus>>, de dincolo de Prut, prima ediție desfășurându-se la Colibași, a doua a avut loc la Costești iar a III a- la Cașin!” Prof. univ.  Valeriu Dulgheru, de la Universitatea Tehnică a Moldovei (Chișinău) a înmânat primarului comunei Cașin Daniel Soroiu Diploma de excelență Valeriu Dorogan, personalitate marcantă  ce  a fost la bazele inițierii acestor manifestări. Prezentă la  ”Sărbătorile Cașinului” Maricica Coșa, prefect al județului Bacău, l-a felicitat pe primarul comunei Cașin –”un om ancorat în  realitățile economico – sociale pe care le trăim, un  primar harnic, destoinic, pe care îl apreciez!” Deși a avut invitații și în alte localități Maricica Coșa, prefect al județului Bacău , a menționat că a dorit să fie prezentă la Cașin la această mare sărbătoare, să fie alături de locuitorii acestei comune.

În vâltoarea cântecului și a dansului popular

Scena, cuprinsă de imboldul emblematic  ”Hora care ne unește” a fost luată cu asalt pentru început de  oaspeții din Colibași (raionul Cahul, Basarabia), o panoplie de culori  (a frumoaselor costume naționale purtate de membrii ansamblurilor ”Colibășeanca” și ”Doina Prutului”) bucurând privirea  sutelor de spectatori. Ei au adus și o voiciune fără seamăn în dansurile pe care le-au prezentat (în acordurile unei suite folclorice  din sudul Basarabiei a neîntrecutului dirijor și violonist Nicolae Botgros) iar cel care a adus cuvântul de binețe a fost  chiar primarul de la Colibași – Ion Dolganiuc. El a evidențiat și un adevăr cert în marea durere a Unirii:”Mulți fii și  multe fiice trec Prutul și își întemeiază aici familii și aceasta o să fie Unirea României cu Basarabia!”

cas 6.jpg

Durerea de a fi dincolo de hotarele României a împărtășit-o și Elena Nandriș, primar al localității Mahala, din apropierea  orașului  Cernăuți. ”Din respect am venit, după ce și reprezentanți ai comunei Cașin au fost la noi la Lunca, unde  tineretul nostru a fost omorât de gloanțele bolșevice”, a declarat cu patos Elena Nandriș adresându-se  tuturor cu cuvintele ”Dragi frați români din Țara – Mamă!” Ea a menționat faptul că ”suntem înfrățiți, Cașinul cu Mahala” și a prezentat grupul folcloric venit din această localitate și frumosul port popular de aici. ”Am ales oamenii  după suflet și după inimă”- a afirmat Elena Nandriș evidențiind pe realizatoarea Tv Dana Lungu (care a făcut posibil primul pas al acestei înfrățiri) și pe prof. Călin Boambă (director al Colegiului Național ”Vasile Alecsandri” din Bacău, prezent la ”Sărbătorile Cașinului”). ”De la Bacău ne-a adus cărți de care avem nevoie – în  Limba română, limba noastră sfântă, din moși – strămoși”, a mai menționat Elena Nandriș adresând un patetic mesaj ”de păstrare a tradițiilor populare,  cu care poporul român se idendifică!” Și programul artistic prezentat de Ansamblul folcloric din Mahala a fost unul sublim, pornind de la un cântec strigătură, cu o descătușare  – ”Bucovină, Bucovină / Ai rămas de tot străină / Plânge inima, suspină / După tine Bucovină”-  pentru a se încheia cu  versuri ale academicianului Vasile Tărâțeanu (oaspete al Bacăului  de mai multe ori).

cas 4

Venerabilul profesor Constantin Macarie din Soveja, care a adus recent o  ”renaștere”  a frumoaselor obiceiuri de  nuntă de aici, a fost plăcut impresionat de  manifestarea ”Hora care ne unește”, mărturisind ”mi-ați smuls lacrimi din ochi!” El a venit la Cașin cu oameni destoinici ai Sovejei precum și cu o mândră formație de dansuri populare, care au bucurat in inima cășunenilor cu sârbe și hore în două părți dar și cu autentice costume tradiționale. Sovejenii au prezentat și o sîrbă bărbătească, ea aducând și oaspeților din comuna Dragoslavele dorința de a se prinde în  acest dans,  ”roata mare” cuprinzând curtea Școlii Gimnaziale din Cașin. În această ”roată” s-a prins  și Ion Băcioiu (primarul comunei Dragoslavele, o comună montană în care s-a extins mult intravilanul pentru realizarea  de construcții noi), însoțit de soția sa, care  au dansat până spre încheierea manifestării!    ”Rotirile” sovejenilor, prin care am fost părtași trecerii de la o generație la alta a vigoarei dansului popular ”au prevestit” momentele muzicale prezentate de formația ”Nemuritorii”, de  ”mlădițele”  pline de speranță pentru viitor ”Mândre trotușene” (pregătite cu o mare pasiune și dăruire pentru folclor de interpreta Gabriela Comănici, fiică a Cașinului.  Au cântat și talentatele  gemene Elena și Teodora Tudose dar și  interpretul Nicolae Datcu (venit la Cașin de la peste 300 km, el fiind prim solist al Ansamblului ”Ciocârlia”). Alături de sufletul spectatorilor, cu  recitaluri ”de zile mari”  au fost și Gabriela Comănici, Matilda Pascal Cojocărița și Ștefan Cigu ! Vioara maestrului Cigu a vibrat la interpretarea, de către Matilda Pascal Cojocărița a  melodiei ”Trandafir și rouă –nrourată”, această îndrăgită solistă făcând (”pentru cine vede și aude!”) și cea mai frumoasă declarație pentru o viață frumoasă: ”să trăiești, să iubești , să visezi și totul este bine!” În timp ce  Elena Comănici a urcat pe scenă cu bucuria de a  prezenta o compoziție  proprie  închinată bunicilor săi (foarte sugestivă și inspirată, fiind mamă a unei fetițe în vârstă de o lună, ea  făcând ca bunica să devină… străbunică!) , un grup de fete din Cașin s-au străduit și au reușit ca să  ofere publicului bucuria de a urmări un dans țigănesc (cu toată frumusețea acestuia). Venită din Dragoslavele (jud. Argeș) solista Ana Maria Cîrstina a  încheiat programul artistic al ”Sărbătorilor Cașinului” și ”din inima Moldovei” a  cântat  melodii dragi sufletului. Ea a început  recitalul cu  o melodie ciobănească și apoi, din mijlocul spectatorilor, a revărsat toată frumusețea cântecelor vechi și de petrecere. Bucurându-se mult de  aceste meleaguri ale Cașinului, unde sunt prezente tradițiile populare, interpreta Ana Maria Cîrstina (ce are o mare dragoste aparte pentru Maria Tănase, Ioana Radu, Romica Puceanu, Gabi Luncă)  a dăruit  prinosul său de  cântec, joc și voie bună  (”cine noroc are / joacă hora mare!”), prin ritmurile muzicii autentice, pe care  o  duce mai departe cu succes. Este demn de amintit faptul că Ana Maria Cîrstina (care la vârsta de 11 ani a fost într-un turneu folcloric în Germania), a fost în 2011 câștigătoare a primului loc la Festivalul Național de Muzică Lăutărească ”Zavaidoc” din Pitești și este prezentă pe afișul multor manifestări culturale.

Este de subliniat faptul că ”Sărbătorile Cașinului” au fost întregite și de desfășurarea – pentru al doilea an, consecutiv – a întâlnirii ”Însemn de recunoștință” (pentru a aduce un omagiu tuturor  celor  îndrăgostiți de jocul cu balonul rotund) și a unei noi ediții a ”Cupei Cașinului” la minifotbal.   Ion Moraru

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s