Chinezii au sărbătorit la 1 octombrie ziua lor naţională, ocazie cu care au avut o vacanţă de opt zile. Astfel că potrivit autorităţilor, peste 85 de milioane de oameni au pornit la drum pentru a profita de timpul liber. În această perioadă în cele opt zile de sărbătoare, chinezii îşi petrec timpul în familie, cu mese copioase şi un desert tradiţional, denumit „prăjitura lunii”.
Evenimentul este cu atît mai important, cu cît se împlinesc 70 de ani de la înființarea Republicii Populare. Cu această ocazie, liderul Xi Jinping a depus flori la memorialul martirilor, în memoria chinezilor care și-au dat viața în războiul civil din China. În 1949, Mao Zedong a declarat înfiinţarea unei noi Chine.
Ambasadorul Chinei în Republica Moldova, Zhang Yinghong a făcut cu prilejul acestei sărbători o declarație politică menționând:” În acest an Republica Populară Chineză împlinește 70 de ani de cînd poporul chinez, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, a muncit din greu, a mers într-un pas cu tendințele și treptat a urmat calea de dezvoltare corespunzătoare condițiilor naționale ale Chinei. A creat miracole unul după altul, iar economia și societatea Chinei au suferit schimbări grandioase, obținînd realizări istorice remarcabile. Totodată, acum 40 de ani, Partidul Comunist Chinez a luat o decizie majoră de a implementa politica de reformă și deschidere, a reunit și a condus poporul chinez să lupte și să înceapă o afacere, a rezistat diferitelor teste și a realizat performanțe imense de dezvoltare”.
După cum menționează ziarul ”Moldova Suverană” din Chișinău oficialul a mai spus că ”Republica Populară Chineză a devenit a doua cea mai mare putere economică din lume, cel mai mare comerciant de bunuri, cea mai mare țară industrială, al doilea mare consumator de bunuri și cea mai mare rezervă valutară”. Ambasadorul Zhang Yinghong a mai menționat: „Există o veche zicală chineză ce reprezintă viziunea și moralitatea respectată de această națiune: <<Dacă ai avere, împarte-o cu alții!>>. Chinezii depun tot sufletul în dezvoltarea propriei afaceri și în același timp sînt dispuși să facă tot posibilul pentru a contribui la pacea și dezvoltarea mondială. În 2013, președintele Chinei, Xi Jinping, a propus inițiativa de cooperare <<O Centură, Un Drum>>, care are scopul să consolideze cooperarea globală cu țările de-a lungul rutei, obținerea de beneficii reciproce și prosperitate comună și să aducă beneficii tangibile popoarelor din fiecare țară. China promovează în mod activ construirea unei economii mondiale deschise, crearea unei comunități a destinului uman, promovează schimbări în sistemul de guvernanță globală și contribuie continuu la pacea și dezvoltarea mondială cu înțelepciunea, potențialul și soluțiile Chinei”.
Și iată cum vede această mare țară – China, analistul italian
Giuseppe Sandro Mela: ” China are dimensiuni continentale atât din punct de vedere al suprafeței cât și al populației. Cifrele care o implică sunt, prin urmare, la nivel continental. De fapt, cota de 1,85 milioane de tone de oțel inoxidabil importat nu ar trebui să fie foarte importantă, la fel ca taxa antidumping, care variază de la 18,1% la 102,1%. Problema este mai degrabă politică decât industrială. Între timp, Uniunea Europeană, Indonezia, Japonia și Coreea de Sud ar fi devenit campioni ai unui comerț corect, dar producerea și vânzarea în dumping, adică sub cost, este cu totul altceva decât corectă. Economia chineză a acumulat astfel de dimensiuni pentru a putea pune în aplicare contramăsuri care ar putea fi chiar foarte dureroase.
Ar fi suficient să aruncăm o privire, chiar dacă absentă, pe hartă pentru a înțelege ce face China în Europa. Cu CEEC, China a coagulat țările fostei URSS, de la Marea Baltică la Marea Neagră, generând o trupă politico-economică care se află între Rusia și Uniunea Europeană. Aceste țări se află într-o creștere economică și economică puternică, însă Uniunea Europeană le consideră țări de clasă inferioară datorită identității lor suverane și respingerii ideologiei socialiste liberale. Nu este o coincidență faptul că țările din fosta Europă de Est nu au obținut locuri de muncă superioare în diviziunea de putere aflată în prezent în curs de desfășurare în Uniunea Europeană.
Dar vremurile se schimbă
Sunt țări care au deja un schimb comercial cu China mai mare decât cel al Uniunii Europene. Polonia a reușit să-și crească PIB-ul de la 470 miliarde USD în 2010 la 586 actual, iar în cursul anului 2018 și-a mărit PIB-ul cu 5,1%. Este un mare rezultat al guvernelor care au condus-o.
În 2018, economia chineză a rămas în ansamblu stabilă, între timp, înregistrând o anumită îmbunătățire. Rata anuală de creștere a fost de 6,6%, plasată pe prima poziție printre primele cinci economii din lume, contribuind cu 30% la creșterea globală.
Comerțul exterior chinez a depășit pragul de 30.000 de miliarde de renminbi, cu o creștere relativă de 9,7%. Au fost create 13 milioane și 600 de mii de noi locuri de muncă și peste 13 milioane și 800 de mii de locuitori din mediul rural au ieșit din pragul sărăciei.
Timp de peste cinci ani, construcția noului Drum al Mătăsii se desfășoară de la cea specială la cea generală, avansându-se în practică și dezvoltând în cooperare. Până în prezent, 123 de țări și 29 de organizații internaționale au semnat deja diverse tipuri de acorduri cu China, ca parte a inițiativei. Comerțul dintre China și țările de-a lungul acestei noi rute comerciale a depășit 6 trilioane de dolari. În ultimii cinci ani, Drumul Nou de Mătase a dus la schimburi de 6.000 de miliarde de dolari SUA.
China sprijină principiul participării fiecăruia la discutarea, realizarea și împărtășirea propunerii în promovarea cooperării internaționale pe această temă, avansând în spiritul <<drumului de mătase>> conceptele de cooperare în pace, de incluziune în deschidere, cunoașterea reciprocă și câștigul reciproc .
În ce privește Italia, anul trecut, valoarea comerțului bilateral [China – Italia] a atins 54 de miliarde și 23 de milioane de dolari, stabilind un nou record istoric, în timp ce totalul investițiilor în cele două direcții a depășit 20 de miliarde de dolari.
China urmărește directiva Realpolitik, care este inerentă, reafirmând puternic că relațiile comerciale nu trebuie condiționate de viziuni ideologice și nimeni nu trebuie să-și permită să revizuiască politica internă a statelor.
Poziția actualei preocupări privind euro-sărăcia față de China este în mod clar rezumată în propunerea de rezoluție a Parlamentului European privind situația relațiilor UE-China, votată de Parlamentul European în 2018, în iunie.:“…. întrucât situația drepturilor omului din China a continuat să se deterioreze, cu o intensificare a ostilității guvernului față de dezacordul pașnic, de libertatea de exprimare și de religie și de statul de drept;
– că activiștii societății civile și apărătorii drepturilor omului sunt arestați, judecați și condamnați pe baza unor acuzații vagi, cum ar fi <<subminarea puterii statului>> și <<declanșarea de certuri și probleme>>, adesea ținute în izolare izolată în locuri necunoscute, fără acces la asistență medicală sau asistență juridică;
– că apărătorii și activiștii pentru drepturile omului sunt uneori ținuți în <<supravegherea rezidențială într-un loc desemnat>>, un sistem folosit pentru a împiedica aceste persoane să facă orice contact și că tortura și relele tratamente sunt adesea raportate în timpul unei astfel de detenții;
– că China continuă să nege libertatea de exprimare și libertatea de informare, iar mulți jurnaliști, bloggeri și voci independente au fost încarcerați;
– că, în cadrul său strategic privind drepturile omului și democrație, UE se angajează să garanteze promovarea drepturilor omului, a democrației și a statului de drept în toate domeniile acțiunii sale externe, fără excepție, prin plasarea drepturile omului în centrul relațiilor sale cu toate țările terțe, inclusiv cu partenerii săi strategici;
– că summiturile UE – China trebuie folosite pentru a obține rezultate concrete în domeniul drepturilor omului, în special eliberarea apărătorilor drepturilor omului, a avocaților și a activiștilor închiși.
Pe fondul unei economii globale care lipsește în totalitate, aceste rezultate obținute de China nu se pot schimba. În raportul guvernamental al celor două Adunări, ținta de creștere pentru acest an a fost stabilită la 6,0-6,5%. Consider că aceasta este o decizie obiectivă, bazată pe situația economică actuală din interiorul și în afara țării, precum și o alegere forțată pentru o economie chineză care urmărește standarde înalte de dezvoltare.
Economia chineză este vastă, solidă și dezvoltă rapid noi procese și noi modele de management. Confruntată cu situația mai complexă și mai gravă din acest an, în relația Italia – China se vor dezvolta în mod activ excelențele, continuând să fie intensificate reformele structurale din partea cererii și să ne extindem deschiderea în străinătate, pentru a promova un model de dezvoltare bazat pe inovare , pentru a accelera tranziția între energiile vechi și cele noi. În plus, Guvernul speră să stimuleze în continuare vitalitatea economiei și pieței chineze prin măsuri concrete, cum ar fi politicile financiare și monetare justificate, scăderea impozitelor și reducerea cheltuielilor. Suntem încrezători în depășirea acestor provocări și dificultăți, realizând obiectivele de creștere stabilite și contribuind în continuare la dezvoltarea stabilă și sănătoasă a economiei globale.
Cooperarea chino-italiană este avantajoasă pentru ambele țări și pentru perspectivele largi <<ale drumului de mătase>>.
Considerente… posibile
În timp ce Occidentul se luptă într-o criză politică severă, care atinge maximul său de expresivitate în imposibilitatea de a forma guverne coerente și hotărâte, cu mișcări minoritare și partide care refuză să accepte rolul de minorități, în timp ce Vestul se dispersează de opinia publică privind problemele etice și morale de consistență și utilitate dubioasă, în timp ce Occidentul observă că nu mai există și în mod vizibil depășirea teoriilor sale economice, China și Rusia dezvoltă un plan politic și economic orientat spre formarea unui nou centru de gravitație eurasiatică. Prin urmare, iată câteva considerente posibile: În primul rând, în timp ce în trecut Occidentul a reprezentat o mare parte a economiei mondiale, în prezent națiunile G-7 generează aproximativ treizeci la sută din PIB-ul mondial. Sistemul economic occidental nu are, prin urmare, dimensiuni și putere pentru a condiționa restul lumii, în timp ce acesta din urmă are dimensiuni și putere pentru a condiționa Occidentul. Consecința este evidentă: Occidentul nu mai este liber să aleagă căile de urmat și metodele de acțiune: ori se adaptează sau cedează.
În al doilea rând, Uniunea Europeană a început să se spulbere. În cazul în care părțile care au fost marcate ca „populiști” nu au cucerit încă guvernele europene, cu prezența lor, acestea condiționează adresele și acțiunile. Criza politică franceză, austriacă, spaniolă și italiană, precum și cea germană, paralizează Uniunea Europeană. Paralizia politică este cea care reverberează strict activitatea băncii centrale, tocmai în momentul începerii reducerii.
În unele declarații, conducerea UE a devenit, de asemenea, dezechilibrată până la punctul de a impune sancțiuni asupra orașului Visegrad. În lumina crizei actuale, aceste poziții par a nu mai fi susținute.
În al patrulea rând, după cum s- a menționat, Uniunea Europeană nu mai este liberă să decidă ce dorește. China, împreună cu Rusia, a dezvoltat țările din Europa Centrală și de Est, China și țările din Europa Centrală și de Est sunt în contextul în care se îndreaptă cu criterii egale, fără a exercita cea mai mică presiune asupra situațiilor interne ale țărilor membre.
În al cincilea rând, cel puțin două aspecte ale întrebării interne apar evidente. După cum sa menționat anterior, China nu interferează în niciun fel cu problemele interne ale țărilor partenere, ci investește cifre colosale în infrastructurile și utilitățile de transport care, în proiectul Belt and Road, depășesc cu mult cincisprezece sute de miliarde de dolari. Aceste două considerente evidențiază contrastul puternic cu modul de acțiune al Uniunii Europene, care dedică aproape întreg bugetul său bunăstării sau întreprinderilor ideologice detașate de nevoile actuale ale piețelor.
În al șaselea rând, cifrele vorbesc de la sine. Țările din Europa de Est primesc mai multe fonduri din China decât din Uniunea Europeană, ceea ce chiar ne face <<să cântăm>> ceea ce oferă puțin. Este clar că în cele din urmă aceste națiuni vor fi, de asemenea, obligate să-și revizuiască alinierea în cadrul NATO, cu toate consecințele secvențiale. Amprenta de Onești
PUBLICITATE ELECTORALĂ ÎN AMPRENTA DE ONEȘTI
În perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale AMPRENTA DE ONEȘTI poate publica articole (informative – cu prezentarea activităților de campanie, portrete politice, comunicate de presă, advertoriale – de promovare electorală), pentru a veni în sprijinul comunității cu argumente ce aduc în atenție candidații partidelor politice ori independenți.
Pot fi publicate machete de promovare, afișe, materiale electorale ce se referă în mod direct la candidați, avându-se în vedere transparența campaniei electorale. Relații la telefon 0729 / 980 977.
Amprenta de Onesti 