La împlinirea unei misiuni

Oneștiul își duce viața liniștit, cu oameni care se plimbă în lungul bulevardelor ori  pe străzile ce și le-au trecut într-un circuit al lor… De privești spre niște scări vezi gospodinele  trudindu-se  să urce cu plase mari, încărcate  cu roade ale toamnei iar un pic mai încolo auzi glasuri de copii, alergând de-a lungul și de-a latul  terenului de sport  din preajma  pieței.  Copacii  au rămas stingheri, în voia vânturilor  toamnei, frunzele lor fiind acum  un covor întins la marginea aleilor. Pe lângă vitrinele magazinelor alte priviri se pierd în strălucirea acestora iar  seara lasă orașul din ce în ce mai pustiu…

  Luând  străzile la pas aproape că-i cunoști pe toți trecătorii… Dar totuși, nu este  mereu așa! Orașul e străbătut zilnic de oameni ce își numără fiecare pas ori poate sunt încă cuceriți de nostalgiile frumoaselor clipe ale tinereții. Uneori  prin față îți trec chipuri senine, mânate încă de griji , ”tovarășii de drum”  cu care ai fost  de multe ori alături ori  cei  absenți, care vor să se facă nevăzuți…

   Printre  toți trecătorii Oneștiului, cugetând la  frumusețea lucrurilor pe care le însemnează  scriitoarea Maria Axinte – Buciumi trăiește o bucurie unică. Autoare a mai multor cărți (în 2018 ea  scriind  volumul ”Privilegiul, File smălțuite sub cetină de brad”), ce se leagă între ele într-un mod fericit Maria Axinte – Buciumi va fi prezentă  peste două zile la Târgul de carte ”Gaudeamus” de la București cu noua sa apariție editorială ”Drumuri răsucite”.  Mai mult de atât, având o colaborare de mai mulți ani cu Editura Ars Docenti din București, această carte ”Drumuri răsucite” va fi prezentată ca titlul zilei miercuri 20 noiembrie, la ora 16.30.

  Să răsfoim câteva pagini  ale acestei cărți încărcându-ne de  frumusețea  scrisului Mariei Axinte – Buciumi (în foto, prima imagine înfățișând centrul comunei  natale a autoarei – Buciumi): ”M-a privit cu ochi mari, gravi, neîncrezători, și în ei am văzut un mare semn de întrebare… Am văzut întregul verde întunecat  și amenințător al adâncului de pădure.” Era  Lixandra… ”Dintr-o dată  mi-a fost teamă de viitoarea ei judecată… Mă înnecasem în verdele tulbure și întunecat  din ochii săi ce se mișcau  întrebători, puțin speriați… Bluzița albă vibra a suspin…”

  Mai mult decât un poem întâlnim trecând peste  alte pagini:

”Ca într-o oglindă o văd pe mama;

Cu părul strâns  într-o basma ușoară, albă…

O văd și o aud… Cânta când pregătea masa,

Cânta și când ne pregătea hainele de sărbătoare…”

  Lipită de coperta cărții ”Drumuri răsucite” este  și o mărturisire a autoarei:” În fiecare primăvară merg la poalele dealului îndrăgit, acolo unde  priveliștea îmi  oferea momente de relaxare…” Și aflăm mai jos:”În acest volum sunt  adunate file de-a lungul anilor, fie risipite  la umbră de stejar, fie rătăcite pe potecă, iar cele smălțuite au fost  dezvelite , de sub cetină de brad, într-o seară cu lună argintie”.

  Dacă poetul își înconvoaie lira  spre a scrie ” Drumuri grele, drumuri albe / cu paşi demult uitaţi / se-aud copite îngheţate / de cai înaripaţi…/ Drumuri grele, drumuri albe /  ce cobor şi urcă lin, / zăresc casa părintească  / unde vreau să dorm puţin”  (Sorin George Vidoe) ori, cu regret  notează ” sunt drumuri ce merg în tristeţea serii / încărcate de tăcere şi multă, multă durere” (Viorel Pârăianu),  pentru Maria Axinte – Buciumi strălucește o altă nuanță. În  noiembrie ”în beznă / în semn de recunoaștere, / spre mine , stelele  sclipesc. / Sunt multe. Și sunt dceparte. Toate-mi sunt departe…”

  Sperăm ca Maria Axinte – Buciumi să ne bucure cu scrisul său pentru a răsfoi noi cărți căci e adevărată mărturisirea  unei scriitoare de succes (Irina Binder), ”Dumnezeu te iubeşte şi te va ajuta să treci peste toate, iar atunci când timpul îţi va cicatriza rănile sufletului şi când inima ta va recăpăta iar forţă, îţi va trimite o altă iubire, alţi prieteni, alte şanse, alte drumuri, alte bucurii, alte mângâieri, alte vise…”    Ion Moraru

Publicitate